Analiza Existenţială poate fi definită ca o formă de psihoterapie care are drept scop sprijinirea persoanei de a ajunge la o TRĂIRE emoţională şi spirituală liberă, la o ATITUDINE autentică şi un COMPORTAMENT responsabil.

Un loc central în analiza existenţială îl are conceptul de “existenţă”. Acesta presupune să răspundă la întrebarea „ce înseamnă o viaţă trăită cu sens?”. 

O viaţă clădită liber şi responsabil în propria lume, cu care persoana se află într-o interacţiune reciprocă şi dialog permanent.

Sarcina psihoterapiei analitic existenţiale este de a elibera persoana de fixaţiile şi traumele ce-i influenţează în mod negativ trăirea şi comportamentul. Procesul terapeutic, este orientat spre tot ceea ce înseamnă emoţionalitatea persoanei văzută ca centru al trăirii.

O privire mai atentă ne arată că o existenţa împlinită se întemeiază în:

• Acceptarea realităţii
• Orientarea spre relaţie şi valori
• Respectul individualităţii (proprii şi a celorlalţi), precum şi
• Acordul cu sensul, cu ceea ce va să fie, cu ceea ce va rezulta „bun” din acţiune.